La intalnirea de ieri, vorbeam despre cultura generala, despre informatie, despre experienta... Am ajuns cu totii la concluzia ca, pe masura ce avansam in varsta, citim mai putin, suntem mai repeziti, mai superficiali... Din acest motiv, i-am rugat pe "copiii nostri", cum le spunem in private studentilor bursieri ai Asociatiei, sa citeasca. Oricat. Orice. Sau, ma rog, nu neaparat orice, cat carti de calitate. Ne-am oferit sa le recomandam "copiilor" cateva titluri... La un moment dat, pentru a justifica faptul ca, inainte de a incepe sa te exprimi in scris despre un subiect este cazul sa citesti in avans despre el sau in asociere cu el, Bogdan D a remarcat: "Pana si Mozart, inainte de a fi genial, a trebuit sa invete notele..."
E un gand pe care l-am putea folosi chiar de astazi, ca pretext sa ne apucam totusi de citit atunci cand, "cazandu-ne" o carte valoroasa in mana, in loc sa o rasfoim, folosim adesea scuza lipsei de timp pentru a o abandona indefinit pe o noptiera...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
In general cel mai greu este sa scrii atunci cand ai o tema,ceva stabilit de la inceput,ai un fel de margine invizibila,o delimitare....o delimitare care nu-ti ingaduie sa treci barierele ,sa treci dincolo de cuvant si sens...
RăspundețiȘtergereAm sa incerc sa pastrez substratul si sa nu diluez esenta ce este atat de puternica.......azi vom vorbii despre bunavointa si ceea ce inseamna ea in perceptie mea,cum o simt eu si cum o intalnesc in fiecare zi.
Am inteles din mai multe intamplari ca daca viata iti da o palma este decizia ta daca intorci si celalalt obraz ,tacut si umil sau te ridici ,te scuturi si mergi mai departe,ironic poti spune vietii...Doar atat poti?ma asteptam la mai mult... am adoptat demult a doua varianta si mai mult rad si ma uit in spate si spun.....Nu o sa permit sa se mai intample inca o data...dar cu unii viata nu este atat de ingaduitoare,nu le mai da sansa sa se ridice ,nici macar sa fie umili,o singura lovitura si i-a rapus.Probabil va ganditi ca nu are sens ce spun,cum este viata asa este si omul,unii au parte de noroc ,altii nu.dar de cele mai multe ori norocul ni-l facem noi dar tebuie sa stim si cum....in general esti ajutat daca ajuti,esti iubit daca iubesti ,esti respectat daca respecti,este o simbioza continua,fiecare traieste de pe urma altcuiva........totul, cred eu,sta in faptul de cat esti dispus sa lasi de la tine fara sa te hazardezi pentru toate nimicurile lumesti,trebuie sa ai bunavointa,dar nu sa dai toata mana pentru ca nu ar mai exista vorba ”ii dai un deget si iti ia toata mana”......
Nu sunt niste lucruri pe care trebuie sa le faci ci sa le simti,sa simti mila pentru animale,indurare pentru cei neajutorati,amabilitate celor varstnici,si asa mai departe.......ideea principala,esenta derivata a bunavointei se descopera in mai multe ”ape”-amabilitate,atentie,prietenie,dar sensul de baza ramane tot INGADUINTA,sa fim ingaduitori atunci cand o batranica ne roaga sa-i oferim locul nostru in ratb,sa fim ingaduitori atunci cand un batranel rezemat de un zid,la romana,ne cere un colt de paine,sa fim ingatuitor cu el,pentru ca batranelul nu mai are notiunea banilor dar stie ca ii este foame ,nu cere banii ci mancare,sa fim ingaduitori cand un caine/pisica se apropie de tine,se uita in ochii tai si iti rascoleste sufletul cu o privire umana care cerseste afectiune si putina mancare,sa fim ingaduitori cu toti care iti cer ajutorul,nu pentru a fi laudat ca l-ai ajutat ci pentru linistea ta sufleteasca ,sa fim ingaduitori cu noi insine,sa nu ne impingem singuri in prapastie,sa avem grija de sufletul nostru si sai oferim bucurie si lumina.
Ingaduinta,amabilitate,intelegere,marinimie,toate sunt esente tari ingramadite intr-o sticluta mica si rara -bunavointa
foarte interesant comentariul ralucai...asa e...si in legatura cu articolul despre citit...aveti perfecta dreptate, ne ascundem dupa scuza cu " n-am timp"...chiar si eu fac asta!:D
RăspundețiȘtergere