ar si la prostiile fiecaruia dintre noi. Viata o incercase crunt, sotul o parasise de vreo 20 de ani pentru una mai tanara, iar unicul copil plecase de mult in Italia, cu gandul ca se va imbogati daca accepta sa fie ospatar pe un vas de croaziera. Ramasese singura, cu pisicile ei. Din cand in cand, mai facea cate o prajitura cu mere si le invita pe vecinele de scara pe la ea, sa depene amintiri la o cafea.Aflase de ceva vreme ca are cancer de colon. Dar nici asta nu o speriase. In fiecare zi, se trezea cu bucurie, se aranja in oglinda si pornea la cumparaturi. Adesea se intorcea fara nimic, banii erau putini, dar ii placea sa respire aerul de dimineata si atunci isi gasea cate un pretext sa iasa din casa... Din cand in cand, se oprea la biserica si aprindea cate o lumanare pentru parinti, pentru prieteni. Nu in ultimul rand, se ruga pentru fiul ei, sa fie sanatos. Cand o intrebai ce face, iti raspundea senin: "Sunt bine, cu voia lui
Dumnezeu." Acest "sunt bine" suna atat de firesc in gura ei incat stiai ca spune exact ce simte. Isi abandonase viata in mainile Lui si se decisese sa traiasca cu bucurie pana la sfarsit... Era impacata cu sine, cu soarta ei, cu tot. Avea o serenitate adolescentina si un zambet complice in coltul gurii... Stia ca ingerul ei pazitor era acolo, langa ea, iar totul era asa cum trebuie sa fie.Stateam ganditor pe scaunul din fata ei... Era o femeie care, desi depasise de mult 65 de ani, era mai tanara decat multi dintre noi, proprii ei elevi...
Salut aparitia acestui blog! Sa va ocroteasca Maica Domnului! Sunt multe de spus. Sunt si mai multe de facut. E bine ca niste oameni cred ca nu conteaza numai binele lor (sufletesc si material) ci si al semenilor lor. Mai ramane ca in timp sa reconsideram raportul intre noi si ceilalti incat sa ajungem sa-l iubim pe aproapele ca pe noi insine. Deocamdata il iubim cat putem. Va completa Maica Domnului si Bunul Dumnezeu ce nu putem noi inca.
RăspundețiȘtergereMultumim, Elena, Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergereOmul cu inima calda si gandul curat care a facut posibila intalnirea noastra, a umplut golul din sufletul meu cu dragostea pentru Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereNecazul meu a fost deznadejdea. Am primit bucuria cu ajutorul celor din jurul meu. Sa ne dea Bunul Dumnezeu si Maica Domnului timp si putere ca impreuna sa impartim bucurii celor din jurul nostru, pentru ca noi stim ca, "Bucuria este singurul lucru in cer si pe pamant care impartindu-se, in loc sa scada se inmulteste". Doamne ajuta!
Asa este, Doamne ajuta! Il cunosc si eu pe cel despre care vorbiti si, intr-adevar, are harul de a umple inimile noastre cu tot ceea ce este sfant si bun. Cu voia Domnului, vom reusi sa aducem bucurie celor din jur care sunt mai nevoiasi decat noi. Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergere